TRANZIȚII - program multianual

Biografiile participanților — 5.7.2026 22:00

CUNOAȘTE PARTICIPANȚII PROIECTULUI TRANZIȚII

Robert Kocsis

Robert Kocsis este un regizor care încearcă să experimenteze cu limbajele de exprimare în artă și se concentrează, pe cât posibil, să vorbească în proiectele lui despre lucruri care nu primesc prea des atenție. A absolvit la Facultatea de Teatru și Film de la Cluj, regie teatru (2020) și masterul de film documentar (2022). În 2023 a fost nominalizat la Premiile Gopo cu filmul Morning routine, iar 2025, respectiv 2026. la UNITER cu spectacolele de teatru radiofonice Broscoiul și heteroSălăjan (AUZIT. Teatru radiofonic). Printre spectacolele regizate de el se numără Cu Marte pe Marte călcând (2022), Mânui-mi-ai viața (2023), Tema de vacanță (2024), Sutra 2025 (2025).

Puternic inspirat, în proiectele lui, de viața privată, caută să vadă în câte forme vulnerabilizarea și autoironia pot să funcționeze la un nivel mai departe decât autoreferențial și cum poate asta să funcționeze ca temă la nivel macro. Consideră că, în orice mediu de lucru, cel mai important e să fim oameni, iar relaxarea să fie prezentă, eșecul să nu fie ceva ce sperie, ci ceva ce formează mai departe. Privește arta ca pe un spațiu de interogare a rutinei cotidiene și a contradicției umane, încercând să găsească diferite forme de dialog prin prisma a ceea ce produce.

Arina Vizitiu

Arina Vizitiu (n. 2001, Bălți, Moldova) este poetă și performeră spoken word, activă în Cluj din 2020, unde lucrează la intersecția dintre comunicare, management cultural și facilitare comunitară. Practica ei explorează felul în care vocile artistice circulă între scenă și spațiile digitale, cercetând forme hibride de apartenență și dialog.
Este fondatoare a comunității Decopertat (din 2023), unde a moderat peste 50 de seri de poezie și a dezvoltat Decopertat Lab, o serie de ateliere dedicate învățării colaborative. În 2024 a cofondat platforma audio AUZIT., unde a inițiat și găzduit seria „Poezii de AUZIT.”, un spațiu de dialog poetic.
Din 2025 face parte din echipa Cirkular, studio de producție muzicală, unde lucrează în comunicare și începe să se implice în management de proiecte, dezvoltând procese care conectează artiști, echipe tehnice și publicuri.

Cu formare în Management și Antreprenoriat Cultural, Arina a lucrat în producție, comunicare și dezvoltare comunitară în contexte independente și festivaluri internaționale. Practica ei pornește din atenția pentru poveștile umane și din convingerea că arta devine politică atunci când creează spații sigure pentru ascultare.
În programul TRANZIȚII, este interesată de procesele din culisele producției performative și de modul în care munca de producător poate susține întâlniri culturale curioase și transformatoare.

Alexandra Măican

Numele meu e Alexandra Măican, am 21 de ani și sunt un om de comunicare multidisciplinar, cu focus pe cultură și design.

Gravitez în jurul spațiilor neconvenționale și caut mereu să înțeleg discrepanțele între aparență și esență. Mediile mele favorite de expresie sunt: scrisul, muzica, grafica și filmul. Mulți ani mi-am dorit să fiu regizor de film, dar circumstanțele m-au purtat spre alte posibilități de carieră. Sunt fascinată de orice se naște prin joacă, iar focusurile procesului meu creativ sunt curiozitatea și memoria.

Studiile mele formale sunt în sfera comunicării și a relațiilor publice, unde mi-am (re)format pasiunea pentru comunicare vizuală. Vin dintr-un oraș mic, unde infrastructura culturală nu a reprezentat o prioritate mult timp. Ultimii 3 ani trăiți în Cluj-Napoca m-au purtat spre pulsul cultural al acestui oraș dinamic. Am activat în huburi culturale precum Cinema ARTA (pe zona de comunicare și logistică), dar și în festivaluri majore de cinematografie și muzică, precum TIFF, Jazz in the Park sau Untold. Cumulul acesta de experiențe mi-a demonstrat că expresia culturală are multe dimensiuni, fiecare fiind elementară ansamblului.

Implicarea civică a fost și va rămâne întotdeauna un pilon vital în formarea mea. Mă implic activ în cauze feministe, sustenabile și educaționale, deoarece văd inegalitatea de șanse ca pe un mare obstacol în calea dezvoltării colective. Nu cred că o să schimb vreodată lumea într-un sens grandios, dar mi-ar plăcea să o las un pic mai bună decât a fost ieri.

Kriszta Kedves

Kedves Kriszta, pedagog de teatru, formator, artist independent și unul dintre membrii fondatori ai trupei independente UTP (Untitled Theater Project). A absolvit studiile de licență la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, specializarea teatrologie, iar în timpul studiilor de masterat, interesul său pentru antropologie a determinat-o să urmeze specializarea la Institutul Maghiar de Etnografie și Antropologie. În cercetările sale, s-a ocupat mai întâi de impactul pandemiei de COVID-19 asupra spațiului teatral maghiar, apoi a analizat același fenomen din perspectiva dansului contemporan. În prezent, este doctorandă în anul al doilea la Școala Doctorală de Teatru și Film a Universității de Științe Babes-Bolyai, unde studiază posibila legătură dintre educația teatrală și educația sexuală, ținând totodată cursuri în cadrul aceleiași instituții. Publică regulat în reviste de specialitate, relatând recenzii, critici și studii.

Crede în puterea educativă a teatrului (și a artelor), în abordarea pedagogiei critice, precum și în puterea dedicării, a atenției, a amabilității și a empatiei. Fotografia este hobby-ul său și se bucură că poate spune că acum are cu adevărat un hobby adevărat.

Éva Kerekes-Máthé

Mă numesc Éva Kerekes-Máthé, am 19 ani și sunt studentă în primul an la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai. Încă de la o vârstă fragedă sunt o pasionată admiratoare și, uneori, chiar practicantă a aproape tuturor ramurilor artelor. M-am încercat deja în pictură, fotografie și literatură, iar acum voi avea ocazia să mă familiarizez și cu lumea artei dramatice și a managementului cultural.

Am crescut în Târgu Mureș, unde am fost redactor-șef al ziarului Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” timp de 2 ani. Am fost membru activ atât în grupurile de lucru ale consiliului elevilor din cadrul școlii (Asociația Elevilor Bolyai), cât și la nivel național (Asociația Elevilor de Liceu Maghiari din România), astfel încât am experiență și în organizarea de evenimente.

Cea mai mare mândrie a mea este, însă, probabil, Cercul Cultural „Tamér”, pe care l-am înființat împreună cu câțiva colegi de liceu și pe care l-am coordonat până la absolvire. Repertoriul nostru se întindea de la ieșirile comune la teatru până la serile literare, dar, mai presus de toate, scopul nostru era să prezentăm și să discutăm lumea culturală care ne înconjoară într-o formă accesibilă și adaptată elevilor.

Mihai Cornea

Compozitor, designer de sunet și doctorand la UBB (studiu AI & compozitie muzicală pentru spectacolul de teatru), cu experiență practică în regie tehnică și un istoric bogat în muzică de teatru și film. Sunt pasionat de producție, management cultural și de coordonarea și colaborarea în cadrul echipelor de proiect.

Cazan Rebeca Greta

Cazan Rebeca Greta este în prezent studentă la masterul de Management și Antreprenoriat Cultural, din cadrul Facultății de Teatru și Film, UBB. Este pasionată de teatru, dans și film.

Înainte de asta, a terminat specializarea Filmologie, tot la Cluj, unde a învățat să „desfacă” filmele în bucăți și să înțeleagă ce e în spatele unui scenariu bun sau al unei imagini care te face să simți ceva. După trei ani de muncă singuratică în fața laptopului cu propriile idei și gânduri, a simțit că vrea mai mult. A vrut să înțeleagă cum ajung ideile să prindă viață în realitate, de la faza de schiță până pe scenă sau pe ecran. Așa a ajuns la management cultural.

Ioana Țurcan

Ioana țurcan experimentează cu diferite procese artistice și comunitare, organizând expoziții și inițiative locale pe teme legate de mediu, pierderi incerte, doliu și îngrijire.
când nu face film, îngrijește o livadă.

Judas

Artist multidisciplinar emergent, interpret drag, persoană cu experiență trans care militează pentru abolirea genurilor. Proaspăt absolvent al programului de licență în grafică din Cluj, lucrările sale din ultimul an documentează violența de gen ca forță creativă cu un limbaj propriu, atât în spațiile cisheteronormative, cât și în comunitățile queer. Încercând să facă legătura între fragmente ale trecutului opresiv (familial) și actele eliberatoare actuale pe care corpurile marginalizate le pot găsi prin simpla lor existență, mediile sale de expresie se concentrează pe instalații cu fotografie sau înregistrări video distorsionate, desen, gravură și performance.

În rolul de drag, el prezintă o figură androgină, arătând publicului cum ar trebui să arate o masculinitate seducătoare și sănătoasă. Personajul său s-a dezvoltat organic de-a lungul timpului, în paralel cu tranziția sa medicală și cu curiozitatea de a face schimb de energii cu publicul, revenind la conceptul mișcărilor corporale ca limbaj queer pur și învățând de la icoanele comunităților underground POC.

Ca practică viitoare, el lucrează pentru a apropia spectacolele de drag de textele conceptuale scrise pentru performanță, cu scopul de a descoperi punctul de întâlnire dintre artistul de divertisment, artistul de instalații și cercetător. Dorește să învețe mai multe despre construirea spațiilor, a sunetului și a atmosferei necesare desfășurării spectacolelor, precum și despre realizarea profesională a modificărilor corporale, cum ar fi protezele din latex, pe care să le încorporeze în conceptele pe care le explorează în prezent.

Diana Dragu

Diana Dragu este o artista interdisciplinara care a terminat studiile de specializare (licenta si master) la UNATC - Arta Coregrafica -. A primit o bursa Erasmus+ in Bologna, Italia unde a studiat timp de un an complexitatea performer-ului si a facut parte din prima generatie care a completat programul educational “Academia de dans si Performance” initiat de Centrul National al Dansului. Diana a calatorit foarte mult in Occident pentru a participa la workshop-uri ghidate de coregrafi internationali precum: Rob Hayden, David Zambrano, Horacio Macuacua, Laura Aris, Jos Baker, Rainer Behr si multi altii. Printre creatiile sale se enumera: “RECAP.” (2023) si “NOLand” (2025) - cel mai bun spectacol de dans - premiu oferit de Undercloud Festival.

Diana este un observator al lumii din jurul nostru, iar toate creatiile sale pornesc de la un interes personal si abordeaza teme universale: reducere la tacere, manipulare, frica, timp si spatiu. Prin spectacolele sale, isi doreste sa creeze o experienta senzoriala si viscerala care nu iti da timp sa gandesti, ci sa simti.

Roxana Țentea

E manager cultural, dramaturgă și facilitatoare comunitară. Scrie texte și poeme-manifest. Practica sa e la intersecția dintre text, intervenţie culturală și adunare în spații prea puțin ocupate.

Ar vrea să fie profesoară în cadrul unei școli conceptuale, dar până atunci experimentează cu tont.in.ă, un proiect diy de aducere împreună (a oamenilor, lucrurilor, ideilor, fragilităților).

Alexandra Ispas

Alexandra Ispas (n. 2003, București) este studentă în ultimul an în cadrul licenței de regie de teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, București. Crede că teatrul și arta, în general, se nasc din întâlnirea dintre oameni și din ciocnirea universurilor lor și o preocupă felul în care diversele forme de expresie artistică se pot îmbina, pentru a crea o artă totală.

În proiectele sale, explorează teme ce țin de ideea de apartenență a individului la societate, chestionând felul în care datele de natură socială cu care fiecare om se naște (limba, mediul sau statutul social) influențează modul acestuia de a percepe lumea din jurul său. Crede că arta este politică și că artistul are datoria de a-și asuma această responsabilitate în momentul în care creează.

Pe durata anilor de facultate, a avut oportunitatea să participe la numeroase evenimente de formare artistică relevante, de la atelierele de teatru organizate de Eugenio Barba și trupa sa de la Odin Teatret, la ateliere pe tema teatrului absurdului, organizate de Szabo K. Istvan, la multiple festivaluri de teatru, cum ar fi Festivalul Internațional de Teatru de la Avignon. Ca rezultat, a creat instalații, performance-uri și exerciții de teatru clasic din cele mai diverse, de la o paradă pe catalige în cadrul secțiunii Fringe a Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova, la o instalație colectivă intitulată „Brain Bloom”, în cadrul proiectului /ZAC@Malmaison 2026.

Arta sa este influențată de întâlnirile (fie în persoană, fie prin intermediul cărților) cu artiști și regizori consacrați, precum Eugenio Barba, Arianne Mnouchkine și Augusto Boal, din metodele cărora a preluat, pentru a da naștere unui mod de lucru personal. Rezultatele cercetării sale teoretice de până acum iau naștere în cel mai recent spectacol al său, „Biedermann și incendiatorii”, spectacol realizat în cadrul licenței de regie de la U.N.A.T.C., în care își propune să analizeze ciocnirea unor limbaje teatrale și artistice diferite și felurile în care acestea pot interacționa.

Irina Caraulă

Sunt Alaska atunci când regizez, Irina când greșesc și Elena când mă uit în oglindă. Privesc lumea exterioară printr-o pereche de ochelari sparți și asta îmi dă impresia de dedublare. Sau de evadare. Sau de iluzie.

Am absolvit studiile de licență în Regie de Teatru la Universitatea Babeș-Bolyai, locul unde mi-am conturat preferințele și interesele artistice. De cele mai multe ori, rămân ancorată în materialitatea spațiului. Mă interesează punctul de intersecție dintre scenografie și regie. Caut să înțeleg cum arhitectura scenei poate sprijini actorul, cum îl constrânge pentru a-i elibera emoția, cum îi sculptează prezența și cum creează, în final, un univers coerent.

Deși teatrul este lentila prin care privesc natura umană, curiozitatea mea refuză limitările confortabile. Îmi place să învăț continuu, să îmi lărgesc constant orizonturile și să caut răspunsuri în locuri atipice. Așa am ajuns ca în prezent să studiez Medicina Veterinară. Pentru unii, saltul de la regie la știința medicală pare o contradicție sau un abandon. Pentru mine, este o extensie firească a aceleiași dorințe de a înțelege viața. Ambele domenii necesită observație, intuiție, empatie și o grijă profundă față de organismele vulnerabile, fie ele pe o scenă de teatru sau pe o masă de examinare.

Această nevoie constantă de a privi dincolo de limite s-a născut, probabil, în Constanța, orașul meu natal. Când crești cu orizontul mării în față, înveți că spațiul nu este niciodată doar ceea ce se vede, ci și ceea ce poate fi imaginat.

Ara Marta Aur

Ara Marta Aur studiază în prezent Antropologia la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, fiind preocupată de înțelegerea dinamicilor sociale, a modului în care oamenii, natura și mediul sociocultural
coexistă și se influențează reciproc. Pentru ea, practica artistică deschide un mod de cunoaștere a lumii bazat pe experiență și sensibilitate, iar în dialog cu studiul antropologic care oferă un cadru reflexiv, sunt dezvăluite noi instrumente prin care
realitatea poate fi observată și explorată. Muzica a marcat începutul parcursului său artistic, prin studiul pianului și flautului pe parcursul primilor opt ani de școală, mai apoi orientându-se înspre canto. În paralel, a urmat cursuri de teatru și mai târziu și-a
îndreptat interesul către dansul contemporan. Fiecare dintre aceste practici au contribuit la interesul pentru expresivitate, corp și mișcare ca forme nu doar de expresie individuală dar și ca modalități de interacțiune și comunicare dincolo de limitele limbajului verbal. Natura ocupă un loc central în viața sa, fiind o sursă constantă de inspirație și un refugiu deopotrivă.

Implicarea de-a lungul timpului în numeroase proiecte comunitare, culturale și de voluntariat, au pus bazele perspective multidisciplinare. Pentru Ara, studiul antropologiei i-a schimbat modul în care percepe lumea, cultivându-i atenția pentru detaliile și experiențele care dau sens vieții cotidiene. Această perspectivă își lasă amprenta și asupra practicii sale artistice unde cercetarea și creația ajung să se completeze reciproc.

Adriana Cajvan

Adriana Cajvan (n. 1996) a studiat Grafica și Practici Curatoriale Contemporane la Universitatea de Artă și Design din Cluj. Cercetarea sa teoretică se concentrează pe intersecția dintre umor și artă în context politic. Este interesată de modul în care ideile se materializează și transformă contextul în care apar.

Experiența sa practică include stagii în spații artistice alternative din Europa, precum Institutul de Artă și Cultură Espronceda (Barcelona) și Hošek Contemporary (Berlin), unde s-a familiarizat cu managementul de producție în contexte interdisciplinare ce reunesc arta acționistă, teatru și artă vizuală.

În plan local, activează în spații de creație artistică independente cum ar fi Reactor de Creație și Experiment și Noncentru. Crede că producția culturală își demonstrează calitatea prin accesibilitatea ei la public, fără a fi nevoită să renunțe la propria complexitate conceptuală.