Joseph Ishill (1888-1966) a fost un anarhist evreu, vegetarian, scriitor, profesor, dar mai presus de toate, un tipograf care și-a folosit abilitățile pentru a amplifica vocile scriitorilor și artiștilor revoluționari. După ce a plecat din România și s-a stabilit în Statele Unite în 1909, Ishill a început să publice mici loturi de cărți și jurnale frumoase, tipărite de mână, scrise de și despre gânditori radicali influenți precum Emma Goldman, Piotr Kropotkin, Elie și Elisée Reclus sau Benjamin Tucker, precum și figuri mai puțin cunoscute, precum soția sa, poeta Rose Florence Freeman, sau Eugen Relgis, un scriitor pacifist și antiautoritarist din România. Opera lui Ishill reflectă angajamentul său de o viață față de gândirea revoluționară, dragostea sa permanentă pentru natură și pentru obiectele atent lucrate, precum și spiritul său idiosincratic și solitar.
La începutul secolului al XX-lea, cercurile anarhiste din România au atras un număr consistent de muncitori evrei. Aceștia s-au adunat mai ales în jurul "Revistei Ideei" (1900-1916) și a lui Panait Mușoiu, redactorul ei. Iosif Ishill (sau Iosif Ișileanu) a fost de asemenea introdus în ideile anarhiste de către Panait Mușoiu, pe care l-a cunoscut în timpul șederii sale la București. Dedicarea sa de o viață pentru tipar și litere își avea rădăcinile în acest mediu politic și cultural vibrant din jurul lui Mușoiu și al celebrei sale reviste libertare.
Prezentarea va oferi o imagine de ansamblu asupra vieții și operei lui Ishill și o oportunitate de a discuta mai departe despre contextul și relevanța sa pentru gândirea, practicile și literatura radicală contemporană.
Prezentarea și discuția vor avea loc în limba engleză. Partea introductivă, dedicată contextului mai larg al vieții lui Ishill în România, va fi în limba română.

”Until the dawn of a more luminous day, let at least the few in quest of truth and beauty find their need of content in the written word. Nothing, alas, in this era of harsh reality can quite take the place of books.”
”I always want to live my own life and create things after my own heart. I must admit it has been a hard road, though an honest one, and I intend to pursue it to the end of my life.”
”Above all thoughts and aspirations, the most precious is the idea of humanity, that cosmic brotherhood, which aspires to live freely, to create without the nagging hindrance of poverty, the goading lash of domination, or the paralysing inertia of wealth.” (Joseph Ishill)